Donar Munteanu

Cântecul Soarelui

I
ZORILE
In casa noastră, albă şi curată,
Se împletiau, ca edera ‘mpreunâ,
Sfinţenia credinţa, voia bună,
Şi dragostea de mamă si de tată.Zorelele-o prindeau într-o cunună.
In veselia soarelui scăldat ;
Iar în lumina noptei dealtădată,
Cât de tăcută surâdea la lună!

Când zorile se rumeniau ca focul,
Vărsând prin geamuri o lumină blândă,
Ne scutură din somn si visuri frigul…

Dar frământând cu aripile locul,
Slăvind a vieţei vecinic isbândă,
Cocoşul cântă ‘n curte: „Cutcurigul!”
II
CÂNTECUL COCOŞILOR
Şi altul, si-altul „cutcurigu” cântă,
Şi altul din poeană le răspunde…
Şi unul strigă cine ştie unde…
Şi strigătul de strigăt se ‘nferbântă,

Şi cântecul de cântec se pătrunde…
Şi muzica cocoşilor s’avântă
Spre răsăritul cu lumina sfântă
Ce se revarsă’ n infinite unde…

Şi aripi freamătă prin curţi, pe garduri,—
Şi repezi-repezi flutură ‘n lumină,
Ca vie fâlfâire de stindarduri…

Şi roşul zorilor, tivit în aur,
Străfulgerat de-o geană de balaur,
Vesteşte satului o zi senin …
III
RĂSĂRITUL
Şi iată că şi soarele răsare!
Şi boabele de aur îşi aruncă
Pe casă, pe grădină şi pe luncă…
Şi sufletul pământului tresare!

Femei şi oameni trec tăcuţi la muncă,—
Se-aud pe drum scârtâituri de care;
Şi toate vietăţile ‘n mişcare
Indeplinesc a cerului poruncă:

Găinele cotcodocesc grămadă
Şi cântă păsările cântătoare;
Albinele se mistue ‘n livadă…

Plăvana ‘n poartă-şi linge ‘n bot vitelu, —
Iar „puiul mamei” fericit, la soare,
Ce drăgălaş se joacă cu căţelu!

“Viaţa Basarabiei” ANUL I. No.2 FEBRUARIE 1932

Al. I. Uşurelul

Doina Basarabiei

Dela Nistru pan’ la Prut
Moldovanu-i trist, tăcut.
Dela Reni pan’la Hotin
Numai lacrimi şi suspin.Crivăţul din mez-de-noapte
Călăreţ vrăjit străbate;
Vara, soarele şi vântul
încropesc întreg pământul.

Peste sate, peste târguri,
Peste vai şi peste crânguri,
De necaz e plin ţinutul Ca
se pierde cu avutul.

Lacrimi picară din stele, Trec
în cârduri răndunele. Stropii
de pe frunţi ca bobul
Picurând rodesc ogorul

Dar sudoarea e ‘n zadar,
Munca-i numai chin ş’amar…
Cine ne-o aruncă ‘n vânt,
N’aibă loc nici în mormânt!

“Viaţa Basarabiei” ANUL I. No.2 FEBRUARIE 1932

Pe 24 ianuarie se implinesc 75 de ani de la apariţia revistei literare „Viaţa Basarabiei”,revista culturala interbelica,editata intre anii 1932- 1944, de Asociatia culturala „Cuvânt Moldovenesc” ,”o asociatie pentru crearea, ajutorarea si sustinerea faptelor de cultura nationala si educatie cetateneasca”, “va ajuta populatia din Basarabia în scop de-a progresa pe calea culturei nationale, educatiei cetatene ti si în domeniul economic, încurajând-o si sprijinind-o în toate începuturile bune.” , al carei presedinte era Pan Halippa.

Cine este interesat de continutul acestei publicatii le gaseste aici
Notite din aceasta publicatie…
—————————————————————————————-

“La ţină din adunările intime ale colaboratorilor revistei, am spus că doresc să ştiu „Viaţa Basarabiei” nu opera mea, ci a tuturor participanţilor cu scrisul. De data aceasta mai adaog, că vreau să ştiu „Viaţa Basarabiei” în grija tuturor acelora cari simţesc româneşte, cari cugetă la întărirea românizmului în Basarabia, cari îşi dau seamă că înălţarea neamului şi statului român nu se poate fără basarabeni, cari înţăleg că la îmbogăţirea tezaurului cui-turei româneşti sânt chemaţi toţi românii, de ori unde s’ar trage, deci şi basarabenii; cari ştiu, cum, ştim şi noi, că mădularul cel mai vulnerabil în organizmul românesc şi partea cea mai ameninţată a statului naţional român este Basarabia, deci aici trebue să se adune toată puterea de rezistenţă a neamului, aici – - toată atenţia conducătorilor statului, aici — toată puterea de creaţiune a oamenilor dăruiţi de Dumnezeu, aici — toată jertfa cetăţenilor cu simţul de răspundere, aici — pregătirea pentru supremul efort românesc, dacă puteri duşmane neamului şi statului nostru ar încerca cu arma să ne tăgăduiască dreptul la viaţă.
Acesta ne-a fost gândul călăuzitor, când am conceput revista „Viaţa Basarabiei” şi acesta ni este cuvântul, cu care ne îndreptăm cătră intelectualii români de pretutindeni. Dacă lucrul nu s’ar fi văzut îndeajuns din No. întăi al publicaţiunii noastre, mai spunem şi de data aceasta că „Viaţa Basarabiei” vrea să fie o revistă de cultură românească şi, în măsura puterilor, de îndrumare în cultura generală. Ea vrea să cuprindă domenii cât mai întinse şi să fie de folos cât mai multor doritori de adevăr, frumos şi bine. Va reuşi, în măsura în care va fi sprijinit : cu scrisul a-celor cari vor răspunde la chemarea noastră şi cu banul acelora cari vor consimţi la mica jertfă ce le-o cere „Viaţa Basarabiei”.
PAN. HALIPPA “

“Viaţa Basarabiei” ANUL I. No.2 FEBRUARIE 1932

imagini vechi din Basarabia

vedere din Basarabia. La malul Nistrului

imagine de pe coperta revistei
“Viaţa Basarabiei”
ANUL I. No.2 FEBRUARIE 1932

Notite din “Basarabia, tara de pamint”, Geo Bogza.
Editura ARA, Bucuresti 1991.
——————————————————————

“Voiajul in urma caruia am scris acest reportaj despre Basarabia, a fost facut in primavara anului 1934. Desigur, ca de atunci, s-au schimbat multe din cele cuprinse in aceasta carte. Ele vor ramane, totusi, ca un document a unor vremuri triste, pentru a caror completa disparitie mai trebuie de luptat inca”.

… semnul sub care se zbate viata in Basarabia e murdaria. Murdaria fertila a paminturilor si a pintecelor de femeie , murdaria noroaielor si a apelor pline de namol, murdaria suvoaielor de sudoare, izvorand din trupurile oamenilor care se incordeaza si se istovesc , si atunci cand trag brazda cu plugul, si atunci cand isi duc mortii la groapa.

… Pamint basarabean, oceane de griu, dealuri pustii, intinderi nesfirsite de ape, care sunt tainele tale?

… E Basarabia o provincie blestemata, o tara damnata, pe deasupra careia in fiecare an, cu o regularitate astronomica de eclipsa si de conjunctie, trebuie sa se abata cite unul din marile cataclisme ale lumii, asa cum presa cotidiana ne informeaza de zeci ani de-a randul?
Reamintiti-va miliardele de lacuste care s-au abatut in lanurile ei de grau, reamintiti-va inundatiile care i-au pustiit satele si orasele, reamintiti-va anii de seceta si foamea care a bintuit-o din pricina lor, reamintiti-va incendiile care i-au prefacut in cenusa tirgurile mizerabile, reamintiti-va tot ce ati citit in ultimii ani despre Basarabia si o sa vedeti ca orasele ei sint orasele sinuciderii, foamei si mizeriei, ca satele ei sint satele celor mai mari, mai cumplite nenorociri.
E intr-adevar Basarabia o tara blestemata? Oamenii ei, negri si tacuti, umbla din sat in sat, flaminzi, in cautarea unui codru de paine? Si mor caii in ograzi, fiindca nu au trei fire de paie sa le roada? Iar acolo, pe fluviul rasaritean, care desparte cele doua tari, sint nopti pline de groaza, de focuri de arma si de tipete omenesti? Cat sange a curs, in ultimii 15 ani pe malurile calcaroase ale Nistrului? Sunt negustori de vieti omenesti, contrabandisti care ademenesc oamenii sa-i treaca apa si ducandu-i intr-un miez de padure, ii omoara si ii jefuiesc? E intr-adevar Basarabia o tara blestemata, unde bantuie toate epidemiile, toate nenorocirile, cele mai mari crime si mizerii umane?

Notite din ‘Basarabia’ de Eminescu…

———————————————————————————————-

… tatarii ce locuiau in Buceag, carora domnia Moldovei le hotaraste locul unde le este invoit a fi asezati, masura acel loc si-l hotarniceste, desi domnia era fanariota, desi slaba, desi locul era ocupat de trupe turcesti.

… A rosti numele de Basarabia e una cu a protesta contra dominatiunii rusesti. Numele Basarab si Basarabeni exista cu mult inainte vremii in care acest pamant devenise romanesc; acest nume singur este o istorie intreaga.

Destul numai ca, intr-o vreme in care abia era viata istorica prin imprejurimi, Basarabia actuala era pamînt românesc stapanit de Domni români . Şi acesta n-o deduc numai istoricii de astazi, ci Miron Costin insusi: cronicarul cel invatat si mare logofat in Moldova povesteste aceasta in versurile dedicate regelui Poloniei.

… ce se numeste astazi Basarabia?

Tragand o linie de la Hotin, din Nistru pana in Prut , avem o lature; de la amandoua capetele ei tragem cate o linie pana in Marea Neagra, una de-a lungul Nistrului, cealalta de-a lungul Prutului; iar capetele acestor doua linii le incheiem cu o a patra linie formata prin tarmurile Marii Negre. Acest cuadrilater cam neregulat se numeste azi Basarabia, desi fara cuvant.

Dupa ce Stefan Cel Mare a luat de la Valahia, intre anii 1465-1475, partile de sud, cate le aveau Basarabii inte Prut si Nistru, aceste parti a pastrat numele distinctiv a dinastiei primae occupantis, a Basarabilor. Deci, nu intreaga tara dintre Prut si Nistru e Basarabia, ci aceasta e numai o fasie spre sud, hotarata si mica, asa cum ne-o arata Cantemir in Descriptio Moldaviae.

Iata deci marginile reale ale Basarabiei reale: Trage o linie curmezisa de langa Nistru de la Bender pana in varful lacului Ialpug la Bolgrad si ai o lature, apoi ia-o de la Bolgrad pana in Reni, ai a doua lature, de la Reni pe Dunare in sus pana la Chilia, a treia lature, apoi luand malul Marii Negre pana la Cetatea Alba la gura Nistrului, a patra lature; apoi in sus pe Nistru de la Cetatea Alba pana la Bender, a cincea lature. Numai pamantul coprins intre aceste cinci linii s-a numit cu drept cuvant Basarabia; tot ce-i deasupra e Moldova curata, razbotezata de la 1812 incoace.

Pamantul cuprins intre aceste cinci linii era impartit in patru tinuturi : Bugeacul, Cetatea Alba, Chilia si Ismail. Numai in tinutul Bugeacului au locuit tatari cu invoirea Domnilor Moldovei, in celelalte se vor fi rasfirat cate unul-doi, caci nimeni nu poate opri in mod hermetic trecerea unui om , mai ales tatar fiind peste marginele mosiei lui; dar in sfarsit numai in Bugeac tatarii colonizati s-au bucurat de oarecari privilegii , concese de proprietarul locului, care era statul Moldovei.

… sultanul[Mohomet , 1490] le raspundea : “Pana cand romanii stapanesc Chilia si Cetatea Alba, iara ungurii Belgradul sarbesc, pana atunci nu vom putea birui pe crestini!”

Doamne ce fericit sunt , demult timp nu am fost asa in forma!

…in sfarsit mi-a venit si net-ul , ca numai puteam deja fara el, sa tot umblu cu cersitul de la un calculator la altul.
….parca am rezolvat si cu rabla asta a mea, ca m-am saturat de toate erorile , toti troienii, etc. ; ca aveam impresia ca imediat il arunc peste geam, sa nu-l mai vad in ochi!

Abraham Lincoln
“Succesul inseamna sa mergi din esec in esec fara sa-ti pierzi entuziasmul”

Albert Einstein
“Doar doua lucruri sunt infinite: Universul si prostia
omeneasca. Si nu sunt sigur in legatura cu primul.”

J.H. Bernardin de Saint-Pierre
“Oricat de mare ar fi ploaia, o pasare mica nu e lovita deodata decat de o singura picatura.”

Bill Gates
“Before doing something perfect, do something perfectibile!”
(”Inainte de a face un lucru perfect, realizeaza ceva perfectibil”)

Blaise Pascal
‘ Cu cît esti mai întelept, cu atît îti dai mai bine seama ca pe lume exista multi oameni deosebiti. Oamenii de duzina nu observa nici o deosebire între semenii lor. ‘

‘ Omul e trestia cea mai slaba din natura, dar e trestie ganditoare ‘

‘Toti oamenii doresc sa fie fericiti, toti, fara exceptie’

B. Castiglione
“Din tot ce faci sa-ti ramai credincios tie insuti.”

Confucius

“Mai bine aprinzi o lumina cat de mica, decat sa urli impotriva intunericului”

Constantin Brancusi
‘Trebuie sa incerci necontenit sa urci foarte sus daca vrei sa poti sa vezi foarte departe’

Eschil
‘ Imbatranesc si tot invat. ‘

Garabet Ibraileanu
“Daca ai indoieli asupra ta, nu le da pe fata, ca sa nu dai prostului dreptul de a-si permite cu tine aceeasi atitudine, imprumutand- o de la tine.”

H. Hesse

“Care-i adevarul si cum e intocmita viata, astea-s lucruri despre care
fiecare trebuie sa-si faca singur o parere si pe care nu o poate invata
dintr-o carte.”

Immanuel Kant
‘Nu-mi dati sfaturi. Stiu sa gresesc si singur!”

John Milton
“E mai bine sa domnesti in iad, decat sa fii servitor in rai.“

Kevin Krools
‘ Nu poti schimba ceea ce esti, poti doar sa ascunzi. ‘

Liviu Rebreanu
“In viata trebuie sa contam pe realitati , nu pe dorinte”.

“El o iubeste mai mult. Are sa lupte si s-o cucereasca definitiv. Daca ea nu e in stare sa se ridice pana la el, se va cobori el la ea.”

“Pe inima si pe gandurile mele numai eu sunt si voi fi stapan cat voi trai”

Lowell Peacock
“Comportamentul este intaia calitate care-l defineste pe omul de succes. Daca acesta are un comportament pozitiv, optimist, si o gandire pe masura, daca ii plac provocarile si situatiile dificile, succesul este pe jumatate obtinut”

Nicolae Filimon
“Ciocoii vechi si noi”
” Natura a pus amorul in inima fiecarui om. Aceasta pasiune cereasca sau infernala uneori ne inalta, iar alteori ne degradeaza… Tot asemenea se urmeaza si cu pasiunile amoroase. Ochiul nostru este lacom, dorintele se manifesta in noi abia ce zarim o juna femeie placuta ; dar acest neastampar nu este amorul, ci o furie, un delir momentan; caci pe data ce dorinta care ne-a cuprins imaginatiunea se afla implinita , ne linistim si mai adesea cautam mijloace ca sa ne desfacem de obiectulu ce o cuprinsese. Amorul cel adevarat , care face sa palpite inima si inalta spiritul, nu-l putem da decat unei fiinte pe care si-o alege inima noastra.”

Nicolae Iorga
“Sunt un ţăran cu ştiinţă de carte”

O.Paler
“Viata pe un peron”
“Pamantul e singurul loc in care se poate crea Paradisul”

Pablo Neruda
‘Adevarul este ca nu exista adevar. ‘

Rene Descartes
‘ Ma indoiesc, deci cuget. Cuget asadar exist. ‘

Robert Brasillach
“Daca vrei sa stii cine este un om, da-i o functie de conducere.”

Salvador Dali
‘ Singura diferenta dintre mine si un nebun este ca eu nu sunt nebun. ‘

Socrate
‘Stiu ca nu stiu nimic, si nici macar asta nu stiu. ‘

Syrus
” Are mai mult cel care doreste cel mai putin”;

A.Tabucchi
“Nu cred nimic.Nu sper nimic.Sunt liber”.

Woody Allen
“Daca astepti momentul potrivit, te intrec altii care nu-l asteapta.”